Febra musculară, cunoscuta medical drept DOMS (Delayed Onset Muscle Soreness), se manifesta prin multiple simptome care variaza in functie de intensitatea efortului fizic si de nivelul de pregatire al persoanei. Intelegerea acestor manifestari este esentiala pentru a recunoaste conditia, a o diferentia de alte afectiuni si a adopta masurile corecte de recuperare.
Cronologia apariției simptomelor
Febra musculara urmeaza un model temporal predictibil si destul de consistent. Cunoasterea acestui tipar ajuta la anticiparea disconfortului si la planificarea recuperarii.
Primele 8-24 ore după efort: Imediat dupa antrenament, pe durata primelor cateva ore, oamenii raramente resimt febra musculara. Aceasta perioada de latenta este caracteristica si o diferentiaza de durerea acuta care apare in timpul exercitiului. Primele semne de disconfort incepa sa se manifeste abia la 8-12 ore dupa efort, iar la majoritate oamenilor, durerea devine evidenta la 12-24 de ore.
24-72 ore – Apogeul intensitatii: Aceasta este perioada in care febra musculara atinge maximul intensitatii. Mayorarea disconfortului se datoreaza progresului procesului inflamator – fibrele musculare continuau sa se adapteze si receptorii nervosi sunt mai sensibili. Intre 24-48 de ore de obicei se simte cea mai mare rigiditate si durere.
Dupa 72 de ore – Recuperare graduala: Dupa aproximativ trei zile, intensitatea durerii incepe sa scada treptat. Insa recuperarea nu este instantanee – durerea poate persista inca 3-5 zile in total, iar in cazuri de eforturi extreme, pana la 7-8 zile.
Durerea și rigiditatea musculară
Durerea musculara si rigiditatea sunt simptomele dominante ale febrei musculare si sunt resimtite in special la mișcarea mușchilor afectati. Aceasta durere nu este uniforma – variaza in functie de miscare, poziție si intensitatea solicitarii.
Caracteristicile durerii:
- Durere difuza, nu localizata la un punct specific
- Se intensifica cand mușchii sunt strânsi sau intinși (in miscari care implica musculii afectati)
- Se agravează semnificativ la inceput de mișcare, apoi se reduce ușor pe masura ce mușchii „se incalzesc”
- Este bilaterala de obicei, afectand musculii similari pe ambele parti ale corpului
Rigiditatea este senzatia de „infigere” a mușchilor, o perceptie a contractiei permanente. Persoanele cu febra musculara descriau aceasta ca o perceptie de „infigere a mușchilor” sau „fixare la locul”. Rigiditatea este mai intensa dupa perioade de repaus, cum ar fi dimineata la trezire, si se imbunatatește ușor cu miscarea usoara.
Sensibilitatea crescuta la atingere și palpare
Odata cu febra musculara, zona musculara afectata devine extrem de sensibila la atingere. Pur si simplu apasand cu degetul pe musculii dureri, persoanele resimte durere considerabila. Aceasta sensibilitate la palpare este una dintre caracteristicile distincte ale DOMS si diferentiaza-o de alte conditii musculare.
Receptorii nervosi din jurul fibrelor musculare și din tesutul conjunctiv sunt sensibilizati de inflamatia locala și de acumularea substanțelor care stimuleaza durerea. Aceasta sensibilitate la atingere dispare pe masura ce inflamatia scade.
Umflarea și inflamația locală
Deși nu intotdeauna vizibila, inflamația locala si umflatura sunt simptome comune ale febrei musculare, mai ales dupa eforturi extrem de intense. Umflarea apare datorita acumularii de fluid in tesuturile musculare si din jurul mușchilor, ca parte a procesului inflamator natural.
Umflatura poate fi mica si doar perceptibila la atingere, sau mai vizibila in cazul eforturilor extreme. De exemplu, dupa o sedinta intensa de antrenament de picioare, picioarele si gambele pot prezenta o umflare vizibila.
Mecanismul umflarii:
Inflamația provoacă vasodilatație (lărgirea vaselor de sânge), permițând mai mult fluid să curgă în spațiile tisulare. Această acumulare de fluid este parte a răspunsului imunitar normal – fluidul transportă nutrienți și celule imunitar care reparează țesutul dăunat.
Scăderea temporară a forței musculare
Febra musculara este adesea insotita de pierderea temporara a forței musculare. Datorita microrupturilor și inflamației, mușchii afectați nu functioneaza la capacitatea lor maxima. Aceasta poate face ca activitati cotidiene sa devina dificile.
De exemplu, dupa o sedinta intensa de antrenament de picioare, persoanele pot intampia dificultati in urcare de scari, scaunele WC pot deveni inghetate, iar mersul simplu poate fi incomodat. Scăderea forței musculare este de obicei moderata și temporara, dispărând pe masura ce mușchii se recuperează.
Aceasta pierdere de forță nu este o slăbiciune adevarata a musculaturii – este mai degraba o reducere a capacitatii neuromusculare cauzata de inflamație și durere. Odată ce inflamația scade, forța se restituie rapid.
Reducerea amplitudinii de mișcare și a flexibilității
Rigiditatea musculara restricționeaza amplitudinea de mișcare a articulațiilor si reduce considerabil flexibilitatea. Mușchii inflamați si rigizi rezistă la întindere, limitând raza de mișcare.
De exemplu, dupa o sedinta intensa de antrenament la spate, persoanele pot avea dificultati sa se indoiasca inainte pentru a atinge picioarele, sau dupa o sedinta de picioare, pot intampia dificultati in flexionarea genunchilor. Aceasta limitare este graduala și se imbunatateste pe masura ce inflamația scade și mușchii se recuperează.
Spasme și crampe musculare
In unele cazuri, febra musculara este insotita de spasme musculare nedorite și crampe dureroase. Spasma este o contractie involuntara și bruscă a unui grup muscular, diferita de rigiditatea constanta a febrei musculare.
Crampa este o contractie involuntara si dureroasa care poate dura de la cateva secunde la cateva minute. Acestea apar mai frecvent in mușchii care au suportat eforturi extreme și se datoreaza dezechilibrelor de electroliți, deshidratare partiala, sau blocaje neuromusculare temporare.
Spasme si crampe sunt mai frecvente:
- Noaptea, in timp ce corpul se recupereaza
- La persoanele deshidratate
- La cei care nu au o alimentație adecvata cu minerale (magneziu, potasiu, calciu)
- In cazul unui efort fizic extrem de intens
Oboseala localizata
Pe langa simptomele locale la nivelul mușchilor afectati, febra musculara este insotita de oboseala localizata sau chiar generala. Persoanele cu DOMS resimt oboseala in particularitatile grupelor musculare care au fost lucrate.
Aceasta oboseala este cauzata de procesele inflamatorii care consuma energie si resurse metabolice ale corpului pentru reparație.
Ușor edem (umflare) la nivelul țesutului conjunctiv
Pe langa umflatura directa a mușchilor, febra musculara poate fi insotita de edem la nivelul țesutului conjunctiv din jurul mușchilor – fascia musculara. Aceasta umflare a tesutului conectiv contribuie la rigiditate și la senzația generala de „infigere”.
Variabilitatea simptomelor in functie de zona musculara
Simptomele febrei musculare nu sunt uniforme pe intregul corp. Mușchii mari din picioare și spate tind sa prezinte simptome mai severe decât mușchii mici din brațe sau piept.
Picioare (zona cel mai frecvent afectata):
- Durere semnificativa la urcatul și coboratul scărilor
- Rigiditate importanta la inceput de miscare
- Umflare vizibila in cazi de eforturi extreme
- Pierdere marcata a forței
Spate (zona frecvent afectata):
- Durere la incovoierea inainte
- Rigiditate in rotații si torsiuni
- Disconfort la incovoierea laterala
Brațe (simptome mai ușoare de obicei):
- Durere moderata la miscare
- Sensibilitate la atingere
- Slăbiciune modesta
Caracteristicile care deosebesc DOMS de alte condiții
Este important sa diferentiezi febra musculara de alte afecțiuni mai serioase:
Febra musculara:
- Debut graduai la 12-72 de ore
- Durere bilaterala de obicei
- Ameliorare progresiva in 3-7 zile
- Fara umflare severa sau vânătăi
- Fara limitare severa a forței
Leziune musculara:
- Durere acuta imediata
- Localizata intr-o zona
- Umflare si vânătăi evidente
- Durere constanta sau crescanda
- Necesita evaluare medicala
Simptomele febrei musculare sunt diverse si multifactoriale, dar in general urmează un tipar predictibil: aparitie treptata la 12-24 de ore, intensitate maxima intre 24-72 de ore, și recuperare graduala in 3-7 zile. Cunoasterea acestor simptome permite persoanelor sa se pregateasca mental si fizic pentru perioada de recuperare si sa adopte masurile corecte pentru a ușura disconfortul. In caz de simptome extreme care nu se amelioreaza sau care sunt insotite de alte manifestari alarmente, consultarea unui medic este recomandabila.
